CĂRĂBUȘÉL, cărăbușei, s. m. Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor, asemănătoare cu cărăbușul, dar mai mică și mai păroasă decât acesta (Rhizotrogus solstitialis). – Cărăbuș + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRĂBUȘÉL s. (ENTOM.; Rhizotrogus solstitialis) hrișcar, cărăbuș-de-hrișcă, gândac-de-hrișcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cărăbușél s. m., pl. cărăbușéi, art. cărăbușéii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink