Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
cĭoráp m. (turc. čorab; ngr. tsurápi, bg. čorap). Vest. Colțun, îmbrăcămintea labeĭ picĭoruluĭ pînă la pulpă orĭ pînă la genuchĭ [!] făcută din fire de ață împletită. A strînge la cĭorap, a strînge banĭ într´un cĭorap. – Înainte de întrebuințarea cĭorapuluĭ împletit, care datează din seculul 16, lumea se folosea de obĭală. La 1589, reverendu See din Cambridge inventă mașina de împletit cĭorapĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești