DECORTICÁȚIE, decorticații, s. f. Decorticare. – Din fr. décortication, lat. decorticatio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECORTICÁȚIE s.f. Decorticare. [Gen. -iei. / cf. fr. décortication, lat. decorticatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECORTICÁȚIE s. f. decorticare. (< fr. décortication, lat. decorticatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DECORTICÁȚIE s. v. decorticare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
decorticáție s. f. (sil. -ți-e), art. decorticáția (sil. -ți-a), g.-d. art. decorticáției; pl. decorticáții, art. decorticáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
decorticațiúne f. (lat. decorticátio, -ónis). Acțiunea de a decortica. – Și -áție și -are.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink