Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DESCÂLCÍ, descâlcésc, vb. IV. Tranz. A desface fire de ață, de păr etc. încâlcite, încurcate. ♦ Fig. A descurca, a lămuri, a limpezi. – Des1- + [în]câlci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCÂLCÍ vb. a descurca. (~ firele încurcate.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DESCÂLCÍ vb. v. clarifica, descurca, desluși, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
descâlcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descâlcésc, imperf. 3 sg. descâlceá; conj. prez. 3 sg. și pl. descâlceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A DESCÂLCÍ ~ésc tranz. 1) (fire de ață, de păr etc. încâlcite) A desface separând urml de altul; a descurca. 2) (probleme, gânduri etc.) A face să devină clar, limpede; a clarifica; a limpezi. /des- + a [în]câlci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DESCÂLCÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A ajunge să înțeleagă; a se limpezi, a se descurca. /des- + a [în]câlci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A descâlci ≠ a încâlci, a încurca
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink