DESFRẤU, desfrâuri, s. n. Purtare, atitudine d********ă; corupție, depravare; imoralitate. – Des1- + frâu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESFRÂU s. 1. v. corupție. 2. v. o***e.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
desfrâu s. n., art. desfrâul; pl. desfrâuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESFRÂU ~ri n. Viață de plăceri ușoare. /des- + frâu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink