Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
dorîngă (dorấngi), s. f. – (Olt.) Prăjină. Sb. doronga, încrucișat cu părângă (Candrea). După Scriban, din mag. dorong, care provine tot din sb.
Sursa: Dicționarul etimologic român