Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
DĂNȚUÍRE, dănțuiri, s. f. Acțiunea de a dănțui și rezultatul ei; dănțuit. – V. dănțui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a