EPIFRÁZĂ, epifraze, s. f. Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee accesorie. – Din fr. épiphrase.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EPIFRÁZĂ s.f. Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee accesorie. [< fr. épiphrase, cf. gr. epi – peste, phrasos – frază].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPIFRÁZĂ s. f. figură retorică prin care se adaugă unei fraze ce pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee accesorie. (< fr. épiphrase)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
epifráză s. f. (sil. -fra-) → frază
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink