EPRUBÉTĂ, eprubete, s. f. Tub de sticlă cu pereții subțiri și rezistenți, închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Din fr. éprouvette (după probă).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EPRUBÉTĂ s.f. Tub de sticlă rezistentă închis la un capăt, folosit în laboratoare. [< fr. éprouvette].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPRUBÉTĂ s. f. tub de sticlă rezistentă închis la un capăt, în lucrări de laborator. (după fr. éprouvette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
eprubétă (eprubéte), s. f. – Tub de sticlă închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Var. epruvetă. Fr. éprouvette.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
eprubétă s. f. (sil. -pru-), pl. eprubéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EPRUBÉTĂ ~e f. Vas de sticlă în formă de tub, închis la un capăt, folosit în laboratoare pentru experiențe. ~ gradată. [G.-D. eprubetei; Sil. e-pru-] /<fr. éprouvette
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink