EPUSTUFLÁNT, -Ă, epustuflánți, -e, adj. (Livr.) Uluitor, uimitor, nemaipomenit, grozav. (< fr. époustouflant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
epustuflánt adj. m., pl. epustuflánți; f. sg. epustuflántă, pl. epustuflánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink