EROÍNĂ, eroine, s. f.1. Femeie care se distinge prin curaj, vitejie și abnegație în diverse împrejurări. 2. Femeie care reprezintă personajul principal dintr-o operă literară. ♦ Femeie care este personajul principal al unei întâmplări, care atrage, într-o anumită împrejurare, atenția asupra ei. – Din fr. héroïne, lat. heroine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EROÍNĂ s.f. 1. Femeie plină de virtute și de curaj eroic, femeie vitează, curajoasă. 2. Personaj principal feminin al unei opere literare; (p. ext.) femeie care este personajul principal al unei întâmplări. [< fr. héroïne].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EROÍNĂ s. f. 1. femeie plină de curaj eroic, de spirit de sacrificiu, abnegație în muncă etc. 2. personaj feminin al unei opere literare; femeie, personaj principal al unei întâmplări. (< fr. héroïne, lat. heroine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
eroínă s. f. (sil. -ro-i-), g.-d. art. eroínei; pl. eroíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EROÍNĂ ~e f. 1) Femeie care se distinge prin curaj, vitejie și abnegație în diferite împrejurări grele. 2) Femeie care este personajul principal al unei opere literare sau artistice, al unei întâmplări. /<fr. héroïne, lat. heroina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink