A prinde inimă sau a prinde la inimă = a căpăta curaj, a se îmbărbăta
Expresii similare:
- (A avea) inimă de piatră (sau impietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece
- (A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău
- (A fi om) de inimă = (a fi om) bun, săritor
- (A fi) cu inima ușoară = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată
- (A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată
- (A fi) fără stăpân = a) (a fi) liber, de capul său; (a acționa) după bunul plac; b) (a fi) fără rost, fără căpătâi
- (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent
- (Cu) strângere de inimă = (cu un) puternic sentiment de teamă, de durere, de regret etc.
- A (i se) lua sau a (i se) ridica (cuiva) o piatră de pe inimă (sau de pe suflet, de pe cuget) = a (se) elibera de o (mare) grijă, de o (mare) teamă; a găsi o soluție care să puna capăt unei situații dificile
- A (i se) înmuia (cuiva) inima = a (se) înduioșa
- A (mai) prinde (de) inimă = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpata putere
- A (se) simți greu la inimă = a-i fi greață, a-i veni să verse
- A ajunge de la moară la râșniță = a ajunge dintr-o situație bună într-una rea; a scăpăta
- A ajunge pe drumuri = a sărăci, a scăpăta
- A apuca luna cu dinții sau a prinde (sau a atinge) luna cu mâna = a obține un lucru foarte greu de căpătat, a realiza ceva aproape imposibil