EXULTÁȚIE, exultații, s. f. Exultare. [Pr.: eg-zul-] – Din fr. exultation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXULTÁȚIE s.f. Exultare, chiuit de bucurie. [Gen. -iei, var. exultațiune s.f. / < fr. exultation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXULTÁȚIE s. f. exultare; exultanță. (< fr. exultation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
exultáție s. f. (sil. -ți-e) [x pron gz], art. exultáția (sil. -ți-a), g.-d. art. exultáției; pl. exultáții, art. exultáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink