FICȚIÚNE, ficțiuni, s. f. Reprezentare produsă de imaginația cuiva și care nu corespunde realității sau nu are corespondent în realitate: plăsmuire a imaginației; născocire. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. fiction, lat. fictio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FICȚIÚNE s.f. Născocire, creație a imaginației; reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. fiction, lat. fictio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FICȚIÚNE s. f. 1. închipuire, creație a imaginației; reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva. 2. latură specifică a creației artistice, calitatea acesteia de a sugera întâmplări adevărate. (< fr. fiction, lat. fictio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FICȚIÚNE s. v. fantezie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ficțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. ficțiúnii; pl. ficțiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FICȚIÚNE ~i f. Reprezentare imaginară a realității înconjurătoare. [Art. ficțiunea; G.-D. ficțiunii] /<fr. fiction, lat. fictio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink