FICTÍV, -Ă, fictivi, -e, adj. Care nu există în realitate, care nu aparține realității, care este plăsmuit sau există doar în mod convențional; imaginar; fals. – Din fr. fictif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FICTÍV, -Ă adj. Nereal, inexistent; plăsmuit, imaginar. ♦ Aparent; fals. [< fr. fictif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FICTÍV, -Ă adj. fără existență reală; imaginar, aparent, ireal. (< fr. fictif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FICTÍV adj. v. imaginar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fictív adj. m., pl. fictívi; f. sg. fictívă, pl. fictíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FICTÍV ~ă (~i, ~e) și adverbial 1) Care există în aparență; creat în imaginație; ireal; ideal; imaginar. Personaj ~. 2) Care există numai în virtutea unui acord dintre persoane; realizat printr-o convenție. Căsătorie ~ă. /<fr. fictif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink