FIÍCĂ, fiice, s. f. Persoană de s*x feminin, considerată în raport cu părinții săi; fată. – Fie2 + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FIÍCĂ s. copilă, fată, (înv. și pop.) fie, (înv. și reg.) pruncă. (Aceea e ~ mea.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fíică s. f. (sil. fii-), g.-d. art. fíicei; pl. fíice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
fíică-mea (ta, sa) s. f. + adj. (sil. fii-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink