FLĂMÂNZÁRE, flămânzări, s. f. (Reg.; la unele animale) Partea scobita a corpului cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului; deșert. – Flămânzi (pl. lui flămând) + suf. -are.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FLĂMÂNZÁRE s. v. deșert.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
flămânzáre s. f., g.-d. art. flămânzării; pl. flămânzări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink