FOCUȘÓR, focușoare, s. n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeț. [Var.: focșór s. n.] – Foc1 + suf. -ușor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FOCUȘÓR s. v. foculeț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
focușór s. n., pl. focușoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink