FOÍȚĂ, foițe, s. f. Diminutiv al lui foaie. 1. Foaie subțire de hârtie. ◊ Foiță de țigară = bucată mică de hârtie specială, foarte subțire, de formă dreptunghiulară, în care se învelește tutunul pentru a face o țigară. ♦ (La pl.; fam., ieșit din uz) Cărți de joc; p. ext. joc de cărți. ♦ Foaie subțire de hârtie roșie, care se folosea în loc de fard. ♦ Foaie subțire de metal. 2. Frunzuliță. 3. (Biol.; în sintagma) Foițe embrionare = straturile de celule (endodermul, ectodermul și mezodermul) ale embrionului în stare de gastrulă. – Foaie + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FOÍȚĂ s. pelur. (A împacheta ceva în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
foíță s. f., g.-d. art. foíței; pl. foíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink