FONCIÉRĂ, fonciere s. f. (Înv.) Impozit care se plătea pentru proprietățile agricole. [Pr.: -ci-e-] – Din fr. foncière.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FONCIÉRĂ s.f. (Rar) Impozit funciar. [Pron. -ci-e-. / < fr. foncière].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FONCIÉRĂ s. f. impozit funciar. (< fr. foncière)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
fonciéră s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. fonciérei; pl. fonciére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
fonciér s. f. (foncieră, pl. fonciere), adj. (pl. foncieri; f. foncieră, fonciere)
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine | Permalink