FOTOTIPÍE (2), fototipii, s. f. 1. Procedeu prin care se execută reproduceri, apropiate ca aspect de fotografie, cu ajutorul unui clișeu format dintr-un strat subțire de gelatină bicromatică, așezat pe o placă de cupru. 2. Reproducere obținută prin acest procedeu. – Din fr. phototypie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FOTOTIPÍE s.f. (Poligr.) Procedeu prin care se execută reproduceri în diverse cerneluri; colografie. ♦ Reproducere obținută prin acest procedeu. [Gen. -iei. / < fr. phototypie, cf. gr. phos – lumină, typos – urmă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FOTOTIPÍE s. f. procedeu de fotocolografie cu ajutorul a diverse cerneluri, pe o placă de cupru; reproducerea obținută. (< fr. phototypie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
fototipíe s. f., art. fototipía, g.-d. art. fototipíei; pl. fototipíi, art. fototipíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FOTOTIPÍE ~i f. 1) Procedeu de reproducere poligrafică a unei imagini. 2) Imagine obținută prin acest procedeu. [Art. fototipia; G.-D. fototipiei; Sil. -pi-e] /<fr. phototypie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink