FRECVÉNȚĂ, frecvențe, s. f. 1. Repetare deasă și regulată a unei acțiuni, a unui fapt. ♦ (În învățământ) Participare a studenților sau a elevilor la cursuri. 2. (Fiz.) Mărime care arată de câte ori se produce un fenomen într-o unitate de timp. ◊ Curent de înaltă (sau de joasă) frecvență = curent electric care își schimbă sensul de un număr mare (sau mic) de ori într-o unitate de timp. 3. (Fon.; în sintagma) Frecvență fundamentală = prima armonică a unui semnal complex; fundamentală. – Din lat. frequentia, fr. fréquence.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FRECVÉNȚĂ s.f. 1. Repetare, reluare deasă și regulată a unei mișcări, a unei acțiuni etc. ♦ Participare a studenților sau a elevilor la cursuri. 2. Mărime egală cu numărul de v******i pe secundă ale unei mișcări v********i. [< lat. frequentia, cf. it. frequenza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FRECVÉNȚĂ s. f. 1. repetare deasă și regulată a unei mișcări, acțiuni etc. ◊ participare a studenților, a elevilor la cursuri. 2. număr al repetărilor unui fenomen periodic în unitatea de timp. ◊ mărime egală cu numărul de v******i pe secundă ale unei mișcări v********i. (< lat. frequentia, fr. fréquence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FRECVÉNȚĂ s. 1. v. ocurență. 2. (FIZ.) cadență. (~ a bătăilor unui pendul.).
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
frecvénță s. f., g.-d. art. frecvénței; pl. frecvénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FRECVÉNȚĂ ~e f. 1) Caracter frecvent. 2) Participare a elevilor și studentilor la lecții sau cursuri. 3) Mărime care indică de câte ori se produce un fenomen periodic într-o unitate de timp. /<lat. frequentia, fr. fréquence
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink