FRUNZĂTÚRĂ, frunzături, s. f. (Rar) Frunziș. – Frunză + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
frunzătúră s. f., g.-d. art. frunzătúrii; pl. frunzătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink