FUMĂRÍȚĂ, fumărițe, s. f. Mică plantă erbacee din familia papaveraceelor, cu flori purpurii sau albe, cu gust amar și cu fructe globuloase (Fumaria officinalis). – Fum + suf. -ăriță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FUMĂRÍȚĂ s. (BOT.; Fumaria officinalis) (reg.) fumărică, sefterea, fumul-pământului, iarbă-de-curcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fumăríță s. f., g.-d. art. fumăríței; pl. fumăríțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FUMĂRÍȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina e****ă, cu frunze înguste, cu flori mici de culoare diferită și cu fructe sferice. /fum + suf. ~ăriță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink