Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FĂCĂLÉȚ, făcălețe, s. n. Băț gros și neted, întrebuințat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. fakalán.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FĂCĂLÉȚ s. 1. (pop.) melesteu, mestecău, (reg.) culeșer, mămăligar, mămăligător, mămăligău, mămăligoi, mestecar, mestecălău, mestelnic, (prin Ban.) brucelnic, brucer, (Maram.) tocănău, (Maram. și Transilv.) tocăner. (~ pentru mămăligă.) 2. v. sucitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
făcăléț s. n., pl. făcăléțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FĂCĂLÉȚ ~e n. Unealtă de bucătărie sub formă de băț neted, folosită la mestecarea mămăligii, la zdrobirea legumelor fierte; melesteu. /cf. ung. fakalán
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)