GÁLIȚĂ, galițe, s. f. (Reg.) Pasăre de curte; orătanie. – Din bg., scr. galica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÁLIȚĂ s. v. gaită, orătanie, pasăre.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gáliță (gálițe), s. f. – 1. Pasăre de curte. – 2. Cioară-de-cîmp (Garrulus glandarius). Sl. (bg., sb., cr.) galica „cioară”, din sl. galŭ „negru” (Cihac, II, 114; Miklosich, Lexicon, 126). DAR se îndoiește de această der., care pare evidentă. Semantismul se explică prin uzul depreciativ, cf. bg. galica „lighioană”, și rom. cioară „pasăre de curte”, boală „vite”. După REW 3640, ar fi cuvînt identic cu gaiță, ambele din sl. (rus.) galka, rut. gajka. Cf. gaie.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gáliță s. f., g.-d. art. gáliței; pl. gálițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink