GARNIZOÁNĂ, garnizoane, s. f. 1. Unitate sau ansamblu de unități și de instituții militare stabilite într-o localitate sau (în timp de război) într-un loc întărit pentru a-l apăra; p. ext. localitate în care sunt stabilite aceste unități și instituții. 2. Conducere a unei garnizoane (1). – Din fr. garnison.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GARNIZOÁNĂ s.f. 1. Trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ♦ Unitățile militare dintr-o localitate. ♦ Localitate unde sunt stabilite unități militare. 2. Organele de conducere ale unei garnizoane (1). [< fr. garnison].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GARNIZOÁNĂ s. f. 1. trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ◊ unitățile militare dintr-o localitate; însăși localitatea. 2. organele de conducere ale unei garnizoane (1). (< fr. garnison)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
garnizoánă s. f., g.-d. art. garnizoánei; pl. garnizoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GARNIZOÁNĂ ~e f. 1) Totalitate a unităților și instituțiilor militare stabilite într-o localitate. 2) Localitate unde sunt instalate aceste unități. 3) Organ de conducere al unor astfel de unități. [G.-D. garnizoanei] /<fr. garnison
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink