GAVÓTĂ, gavote, s. f. Vechi dans francez în doi timpi, cu mișcare moderată; melodie după care se execută acest dans. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală care folosește ca model această melodie. – Din fr. gavotte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GAVÓTĂ s.f. Vechi dans de origine provensală, cu mișcări ușoare în doi timpi; melodia acestui dans. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală, precedând sarabanda. [< fr. gavotte, cf. it. gavotta, germ. Gavotte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GAVÓTĂ s. f. vechi dans francez, de origine populară, cu mișcare moderată, asemănător cu gagliarda; melodia corespunzătoare, care într-o suită instrumentală precedă sarabanda. (< fr. gavotte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gavótă s. f., pl. gavóte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GAVÓTĂ ~e f. 1) Vechi dans franțuzesc, dansat la curte. 2) Melodie după care se execută acest dans. /<fr. gavotte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink