GEAMLÂC, geamlâcuri, s. n. Perete format din geamuri fixate pe un schelet metalic sau de lemn. ♦ Coridor, verandă, încăpere închisă spre exterior cu un astfel de perete. – Din tc. camlic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GEAMLÂC s. (rar) vitraj. (~ul unei marchize.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
geamlâc s. n., pl. geamlâcuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GEAMLÂC ~uri n. 1) Perete alcătuit din geamuri. 2) Coridor sau verandă formată din astfel de pereți. /<turc. țamlik.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink