GLICERÍNĂ s. f. Alcool cu aspect de lichid uleios, incolor, inodor, dulceag, extras din grăsimi sau fabricat sintetic, având diverse întrebuințări în industrie, în medicină și în cosmetică. – Din fr. glycérine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GLICERÍNĂ f. Lichid vâscos, incolor și inodor, dulceag, extras din grăsimi sau obținut pe cale sintetică, folosit în industrie și cosmetică. /<fr. glycérine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GLICERÍNĂ s.f. Lichid uleios incolor, care se extrage din grăsimi prin saponificare; glicerol. // (În forma glicero-) Element prim de compunere savantă în terminologia chimică cu semnificația „(de la) glicerină”. [< fr. glycérine, cf. gr. glykeros – dulce].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GLICERÍNĂ s. f. trialcool lichid, uleios, incolor, cu gust dulceag, obținut din grăsimi sau sintetic, din propenă, solvent, în parfumerie, în medicină etc.; glicerol. (< fr. glycérine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GLICERÍNĂ s. (CHIM.) propantriol.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
glicerínă s. f., g.-d. art. glicerínei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRINITRAT DE GLICERÍNĂ s. v. nitroglicerină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink