GRÁDINĂ, gradine, s. f. Daltă specială din oțel care servește la cioplirea unor roci în vederea obținerii de elemente de construcție decorative. – Din it. gradina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRADÍNĂ s.f. (Arte) Daltă specială din oțel, folosită în sculptură și pentru cioplirea elementelor de construcție decorative. [< it. gradina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRADÍNĂ s. f. daltă din oțel folosită în sculptură și pentru cioplirea elementelor de construcție decorative. (< it. gradina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gradínă s. f., g.-d. art. gradínei; pl. gradíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRADÍNĂ ~e f. Daltă de oțel, folosită la sculptarea elementelor de construcție decorative. /<it. gradina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink