GRÁFICĂ f. Ramură a artei plastice care are la bază desenul executat prin diverse procedee tehnice (cu cărbune, cu creion etc.). /<fr. graphique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRÁFICĂ s.f. Arta scrisului, a desenului fără culori și a desenului tehnic. [Gen. -cii. / cf. fr. graphique, germ. Graphik].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
gráfică s. f., g.-d. art. gráficii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRÁFIC, -Ă, grafici, -ce, adj., GRÁFIC, grafice, s. n., GRÁFICĂ s. f. I. Adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode. 2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură. II. 1. S. n. Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 2. S. f. Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul de sine stătător și care folosește diverse procedee tehnice și diferite materiale. – Din fr. graphique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRÁFIC1 adv. Printr-un desen sau în scris. A reda ceva ~. /<fr. graphique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRÁFIC2 ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de modul de reprezentare prin diagrame și, mai ales, prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile; propriu reprezentării prin diagrame și prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile. Tabel ~ al oscilațiilor de temperatură. 2) Care ține de reprezentarea sunetelor vorbirii în scris; propriu reprezentării sunetelor vorbirii în scris. Semn ~. 3) Care ține de realizarea tipografică a unei tipărituri; propriu modului de realizare prin mijloace tipografice a unei tipărituri. Imprimare ~că. ◊ Arte ~ce tehnica reproducerii și multiplicării originalelor, scrise sau desenate, în vederea tipăririi. /< fr. graphique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRÁFIC3 ~ce n. 1) Reprezentare prin desen a raportului dintre două sau mai multe variabile. 2) Redare prin linii, puncte, hărți, tabele a anumitor date. /<fr. graphique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRÁFIC, -Ă s.n. 1. Privitor la metoda, la felul de a reprezenta (ceva) prin linii sau figuri. 2. Referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. ◊ Arte grafice = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. // s.n. Reprezentare prin desen a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; diagramă. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „scris”, „desenat”, „tipărit”. [Cf. fr. graphique, it. grafico, lat. graphicus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRÁFIC, -Ă I. adj. 1. referitor la metoda, la felul de a reprezenta prin linii sau figuri. 2. referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. ♦ arte ĕ = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. II. s. n. reprezentare schematică a raportului dintre mărimi variabile; diagramă. III. s. f. arta scrisului, a desenului fără culori și a celui tehnic. (< fr. graphique, lat. graphicus, gr. graphikos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GRÁFIC s. v. diagramă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gráfic adj. m., pl. gráfici; f. sg. gráfică, pl. gráfice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
gráfic s. n., pl. gráfice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink