GRANULÁȚIE, granulații, s. f. 1. Structura în granule a unui material granular. 2. Leziune organică formată din mici tumori, care apar mai ales la suprafața membranelor mucoase și seroase. – Din fr. granulation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRANULÁȚIE s.f. 1. Mic corpuscul caracteristic pentru anumite celule. ♦ Mică tumoare rotundă care se formează pe suprafața membranelor seroase și mucoase în anumite afecțiuni. 2. (Tehn.) Structura unui material granulos, exprimată în procente de greutate. [Gen. -iei, var. granulațiune s.f. / cf. fr. granulation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GRANULÁȚIE s. f. 1. mic corpuscul pentru anumite celule. ◊ mică tumoare rotundă pe suprafața membranelor seroase și mucoase în anumite afecțiuni. 2. structură a unui material granular, exprimată în procente de greutate. 3. nodozitate mică (de origine tuberculoasă). (< fr. granulation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
granuláție s. f. (sil. -ți-e), art. granuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. granuláției; pl. granuláții, art. granuláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRANULÁȚIE ~i f. 1) Caracteristică a materialelor granulare determinată de mărimea granulelor componente. 2) Leziune constând din tumori mici, apărute mai ales pe suprafața membranelor mucoase secretate. /<fr. granulation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink