GRUPUȘÓR, grupușoare, s. n. Diminutiv al lui grup; grupuleț. – Grup + suf. -ușor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRUPUȘÓR s. v. grupuleț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grupușór s. n., pl. grupușoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink