HÂRȚOÁGĂ, hârțoage, s. f. (Depr.) Hârtie scrisă, document, act (vechi sau fără valoare). [Var.: hârțog s. n.] – Din hârtie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HÂRȚOÁGĂ ~ge f. peior. Hârtie scrisă (document, act etc.), lipsită de valoare. Un teanc de ~ge. [G.-D. hârțoagei] /hârtie + suf. ~oagă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HÂRȚOÁGĂ s. terfelog.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hârțoágă s. f., g.-d. art. hârțoágei; pl. hârțoáge
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink