HĂITÁR, hăitari, s. m. (Reg.) Hăitaș2. – Haită + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HĂITÁR s. v. bătăiaș, gonaci, gonaș, hăitaș, mânător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hăitár s. m., pl. hăitári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink