hazáică, hazaíce, s.f. (reg., înv.) 1. stăpâna casei. 2. femeie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
hazáică (hazáici), s. f. – Gospodină. Rus. chozĕiskiĭ „de casă”. În Mold. Trebuie să provină din aceeași sursă hozate, s. n. pl. (Trans., unelte), chiar dacă nu se cunoaște etimonul imediat (după Candrea, din mag. hozatal „transport”).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink