HEMIPTÉR, hemiptere, s. n. (La pl.) Ordin de insecte cu prima pereche de aripi parțial chitinizată și cu a doua membranoasă; (și la sg.) insectă care face parte din acest ordin; heteropter. – Din fr. hémiptère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HEMIPTÉR ~e n. 1) la. pl. Ordin de insecte parazite cu prima pereche de aripi pe jumătate chitinizată, în rest membranoasă, iar cu a doua pereche în întregime membranoasă, cu aparat bucal adaptat pentru înțepat și supt; heteropter. 2) Insectă din acest ordin; heteropter. [Sil. -mi-pter] /<fr. hémipteres
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HEMIPTÉR s. v. heteropter.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hemiptér s. n. (sil. mf. -pter), pl. hemiptére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HEMIPTÉRE s.n.pl. Ordin de insecte cu aripi foarte scurte, rudimentare sau care au prima pereche de aripi scorțoase în jumătatea bazală și membranoase în jumătatea terminală; heteroptere; (la sg.) insectă din acest ordin. [Sg. hemipter. / < fr. hémiptères, cf. gr. hemi – jumătate, pteron – aripă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HEMIPTÉRE s. n. pl. heteroptere. (< fr. hémiptéres)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink