HIRUDINÉU, hirudinei, s. m. (La pl.) Clasă de viermi din încrengătura anelidelor, cu corpul segmentat, turtit dorsoventral, cu câte o ventuză la extremități, care trăiesc în apă dulce și sug sânge (Hirudinea); (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. hirudinées.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIRUDINÉU ~e n. 1) la pl. Clasă de viermi cu corpul segmentat și turtit, care trăiesc în apă dulce și sug sânge. 2) Vierme din această clasă. /<fr. hirudinées
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
hirudinéu s. n., pl. hirudinée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
hirudinéu s. m., pl. hirudinei
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine | Permalink
HIRUDINÉE s.n.pl. Clasă de anelide având ca tip lipitoarea; (la sg. hirudineu) animal din această clasă; lipitoare. [Pron. -ne-e, sg. invar. / < fr. hirudinées, cf. lat. hirudo – lipitoare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HIRUDINÉE s. n. pl. clasă de anelide hematofage, cu corpul segmentat: lipitoarea. (< fr. hirudinées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink