HUȘTI interj. 1. Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoară repede undeva. 2. Strigăt cu care se alungă păsările de curte. – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HUȘTI interj. 1) (se folosește pentru a reda mișcarea făcută de cineva care iese sau pleacă repede undeva). 2) (se folosește pentru a alunga păsările de curte). /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HUȘTI interj. țâști!, (pop.) smâc!
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
huști interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HÚSCĂ, huști, s. f. (Reg.) Sare obținută prin fierberea apei de izvoare sau de bălți sărate; p. ext. calup de sare. – Din ucr. huska [soly].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
húscă s. f., g.-d. art. húștii; (calupuri) pl. huști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink