HULUBÍȚĂ, hulubițe, s. f. Diminutiv al lui hulub. 1. (Reg.) Porumbiță. 2. Denumire populară dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut (Russula). – Hulub + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HULUBÍȚĂ ~e f. 1) pop. Femelă a hulubului; porumbiță. 2) fig. Fată sau femeie îndrăgostită. 3) Ciupercă comestibilă cu pălăria divers colorată, cărnoasă, cu gust dulce-acrișor, frumos mirositoare, ce crește prin păduri. /hulub + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HULUBÍȚĂ s. (BOT.; Russula aurata) (reg.) pâinișoare (pl.), vinețică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
HULUBÍȚĂ s. v. porumbiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hulubíță s. f., g.-d. art. hulubíței; pl. hulubíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink