IEFTINĂTÁTE s. f. Calitatea de a fi ieftin; situație caracterizată prin prețuri ieftine. – Ieftin + suf. -ătate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ieftinătáte s.f.(înv.) 1. belșug. 2. îndurare, milă, miluire, milosârdie, ieftenșug, ieftinie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ieftinătáte s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ieftinătății
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink