IEPUROÁICĂ, iepuroaice, s. f. Femela iepurelui. – Iepure + suf. -oaică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
iepuroáică s. f. (sil. ie-), g.-d. art. iepuroáicei; pl. iepuroáice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IEPUROÁICĂ ~ce f. Femelă a iepurelui. /iepure + suf. ~oaică
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink