Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
IEȘÍND, ieșinduri, s. n. Partea ieșită în afară (la o construcție, la o piesă etc.); proeminență, ieșitură. – V. ieși.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a