IMBROHÓR, imbrohori, s. m. Persoană trimisă de sultan în țările noastre cu înalte misiuni politice. – Din tc. imbrohor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
imbrohór (imbrohóri), s. m. – Grăjdar al sultanului. – Var. imbrihor. Tc. imbrihor (Șeineanu, III, 70). Sec. XVII, înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
imbrohór s. m., pl. imbrohóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink