INDRIȘAÍM s. m. v. indrușaim.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
indrișáim (indrișaími), s. m. – Mușcată (Pelargonium odoratissimum). – Var. (in)drișai(m), (in)drușai(m), endrișaim. Tc. yntrișahi (Șeineanu, II, 226).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink