INECUÁȚIE, inecuații, s. f. Inegalitate între două expresii algebrice, care este valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. inéquation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INECUÁȚIE s.f. (Mat.) Inegalitate care cuprinde una sau mai multe necunoscute. [Gen. -iei. / < fr. inéquation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INECUÁȚIE s. f. (mat.) inegalitate conținând elemente cunoscute și necunoscute, adevărată numai pentru anumite valori ale elementelor necunoscute. (< fr. inéquation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
inecuáție (i-ne-cu-a-ți-e / in-e-) s. f., art. inecuáția (-ți-a), g.-d. art. inecuáției; pl. inecuáții, art. inecuáțiile (-ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
inecuáție s. f. (sil. mf. in-) ecuație
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INECUÁȚIE ~i f. mat. Inegalitate între două funcții, cu aceleași variabile, care poate fi satisfăcută sau nu pentru anumite valori date variabilelor. /<fr. inéquation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink