INEXISTÉNȚĂ s. f. Faptul de a nu exista; lipsă de existență; neexistență. – Din fr. inexistence.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INEXISTÉNȚĂ f. Caracter inexistent; lipsă de existență. /<fr. inexistence
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INEXISTÉNȚĂ s.f. Faptul de a nu exista; lipsă de existență. [Pron. in-eg-zis-. / cf. fr. inexistence].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INEXISTÉNȚĂ s. f. faptul de a nu exista; lipsă de existență. (< fr. inexistence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INEXISTÉNȚĂ s. v. neant.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Inexistență ≠ existență
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
inexisténță s. f. (sil. mf. in-) [x pron. gz], g.-d. art. inexisténței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink