INIMICÍȚIE, inimiciții, s. f. (Livr.) Dușmănie, vrăjmășie, ură. – Din lat. inimicitia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INIMICÍȚIE s.f. (Liv.) Dușmănie, ură. [Gen. -iei. / < lat. inimicitia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INIMICÍȚIE s. f. dușmănie, ură, vrăjmășie; inamiciție. (< lat. inimicitia, it. inimicizia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INIMICÍȚIE s. v. animozitate, discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Inimiciție ≠ prietenie
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
inimicíție s. f. (sil. -ți-e; mf. in-), art. inimicíția (sil. -ți-a), g.-d. art. inimicíției; pl. inimicíții, art. inimicíțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink