LĂCUITÓR1, -OÁRE s. m. și f. v. locuitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LĂCUITÓR2, -OÁRE, lăcuitori, -oare, s. m. și f. Lucrător specializat în lucrări de lăcuire. [Pr.: -cu-i-] – Lăcui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
lăcuitór s. m., pl. lăcuitóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LĂCUITÓR ~i m. Muncitor specializat în operații de lăcuire. /a lăcui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
lăcuitoáre s. f., g.-d. art. lăcuitoárei; pl. lăcuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink